Bas ten Brinke 70F Speaker Architecture 2015

CEO-ul biroului de arhitectura 70F din Amsterdam, arhitectul Bas ten Brinke (43 de ani) vede clientul si comunicarea cu acesta ca fiind sursa principala pentru succes. Cunoscutul arhitect cu peste 20 de ani experienta in domeniu a pus bazele propriului birou de arhitectura la varsta de 28 de ani, iar de atunci a creat numeroase proiecte de succes recunoscute la nivel national si international precum Casele 2.0 din Almere, biserica Moravian din Amsterdam sau La Quiete din Italia.

70F include proiecte de arhitectura, design si design interior, dar Bas considera ca ,,arhitectura iese in evidenta deoarece restul sunt parti integrale din aceasta”. In acest interviu, Bas vorbeste despre arhitectura de astazi si despre relatia sa cu clientii, afirmand ca pentru fiecare proiect nou, principala sursa de inspiratie este clientul.

Arhitectul Bas ten Brinke va veni in Romania in 2 octombrie la Liberty Technology Park din Cluj-Napoca in cadrul evenimentului Architecture Conference&Expo, cea mai importanta platforma de intalnire pentru arhitecti si specialisti din domenii conexe.

Libero Events: Care a fost motivul pentru ai inceput sa studiezi arhitectura?

Bas ten Brinke: Am avut un talent natural pentru desenele tehnice si o minte iscoditoare. Ideea de a fi un architect mi-a aparut in jurul varstei de 13 ani. Chiar daca mi-am dorit sa devin un dirijor pentru o orchestra simfonica, am ales sa studiez arhitectura. M-am indragostit de posibilitatile profesiei, dar si de universitatea pe care am ales-o (Universitatea Tehnica Eindhoven).

Cum ai vazut aceasta profesie la inceput?

Romantica. Arhitectii pareau niste artisti, facand doar ceea ce le place. Am invatat repede ca este mai mult decat atat.

Cum ti-ai inceput profesia de architect?

Mi-am inceput profesia de arhitect ca un intern la un mic birou de arhitectura in orasul meu natal. Mai tarziu, am primit un loc de munca acolo. In acest oras care crestea mereu am facut mai multe randuri de case. Dupa cativa ani am fost invitat sa devin partener in cadrul firmei, dar joburile de design pe care aceasta le oferea nu ma atrageau, asa ca mi-am creat propriul birou la varsta de 28 de ani.

Cum privesti arhitectura astazi?

Arhitectura trebuie sa fie in primul rand functionala. Acesta este cel mai important lucru, dar estetica este o parte integrala din design.

Cum implementezi aceasta filosofie in proiectele tale?

Incerc sa acord foarte mult timp comunicarii cu clientul pentru a-mi da seama ce vrea mai exact. De asemenea, incerc la fiecare decizie sa raspund la intrebarea ,,de ce?”, ca apoi mereu sa fac doi pasi in fata si unul inapoi.

Detii propria ta firma de arhitectura, 70F. Poti sa ne spui mai multe despre istoria sa?

Mi-am inceput compania in 1999. Dupa cateva luni, prietena mea de atunci care lucra ca si arhitect/intern la un alt birou de arhitectura s-a alaturat companiei. Am avut noroc cu unele proiecte, dupa care au urmat primele publicatii. Am fost norocosi sa avem clienti buni si toate proiectele au devenit un succes. Portofoliul nostru crestea, dar nu si biroul de arhitectura. Eram convinsi ca printr-o munca intensa, dar personala in toate etapele unui proiect putem obtine cea mai buna calitate a proiectelor. In 2013, am decis sa ma despart de partenerul meu. Am preluat conducerea biroului, iar acum biroul a trecut peste perioada de criza in care era. Echipa noastra fluctueaza intre 5 si 10 persoane.

Ai creat un set de case pentru o familie din Almere. Care sunt criteriile principale prin care intelegi cat mai bine nevoia clientilor tai?

Ore si ore de discutii cu clientii, ca sa pot sa ii cunosc cat mai bine.

Care este cel mai mare proiect din portofoliul tau de care esti mandru?

Ferma de oi este unul din proiectele de care suntem cel mai mandri, deoarece pe langa faptul ca este un proiect de design perfect implementat, el redefineste functia sa in istorie.

Poti sa ne spui mai multe detalii despre istoria acestui proiect?

Am inceput acest proiect in 2003 si l-am finalizat in 2007. Orasul Almere avea o turma de aproximativ 80 de oi care necesitau un grajd. Municipalitatea orasului ne-a propus sa cream nu doar un design de ferma de oi, ci aceasta trebuia sa fie accesibila vizitatorilor, avand spatiu pentru clasele de la scoala, un dormitor pentru pastor si un birou. Am venit astfel cu solutia noastra de design care a fost acceptata dupa un lung proces politic. Dupa finalizarea fermei am castigat primul loc la World Architecture Festival din Barcelona concurand cu alte proiecte ale lui Norman Foster la aceeasi categorie.

Cum te asiguri ca oamenii inteleg proiectul si implicatiile sale?

Vorbesc mereu despre aceste proiecte si le public. Filosofia noastra de design (totul este acolo dintr-un motiv) este foarte usor de explicat, chiar si pentru non-profesionisti.

Vorbim in ziua de astazi despre simplitate si minimalism. Care este perceptia ta asupra acestui lucru?

Noi ca si birou de arhitectura suntem orientati catre minimalism, dar functionalitatea ramane cheia principala. Problema pe care o regasim prin minimalismul accentuat este lipsa de ‘caldura’ si functionalitate pentru client. Casele sunt facute sa locuiesti in ele, nu sa devina un muzeu. Este mai greu sa creezi un stil minimalist util decat unul pur.

Folosesti materiale neconventionale in proiectele tale arhitecturale?

Da. Materialele pe care le folosesti ar trebui sa serveasca rolul functional si estetic. Dupa aceea, orice alt material poate fi ales. Otelul Cor-Ten, caramida de beton si plasticul sunt doar cateva din materialele neconventionale folosite in proiectele noastre.

Care sunt principalele provocari pe care le intampini zilnic ca si arhitect?

Reducerile de buget si restrictiile la materiale. Aceste ‘probleme’ devin adevarate provocari.

Vei fi unul dintre speakerii la Architecture Conference&Expo – platforma de intalnire a arhitectilor din Transilvania. Ce mesaj doresti sa transmiti publicului roman in cadrul discursului tau?

As dori sa arat ca baza unei arhitecturi exceptionale o reprezinta dorinta clientului, iar principala intrebare in arhitectura este ,,de ce?”.